Revoluția agricolă și munca la domiciliu

Agricultura românească după al Doilea Război Mondial[ modificare modificare sursă ] Titlu de proprietate acordat cu ocazia reformei agrare din Deși încă înapoiată tehnologic, agricultura reprezenta principala ocupație economică în România, imediat după cel de al Doilea Război Mondial.

Reforma agrară din fusese cea mai radicală din Europa și condusese, prin distribuirea în medie a 4 hectare de pământ pe familie, la formarea unei pături sociale semnificative de țărani mici proprietari de pământ. După revoluția agricolă și munca la domiciliu la putere, la presiunile Moscoveia guvernului Petru Grozas-a trecut, în 23 martiela o nouă reformă agrarămenită mai ales să dezintegreze marile proprietăți funciare și să adune voturi pentru comuniști la alegerile ce urmau să fie organizate.

Prin această reformă, 1. De opțiuni binare franceze, ei considerau că soluția acestei probleme o constituie exploatarea agricolă pe suprafețe mari și că singura entitate capabilă să adune aceste proprietăți mari și să le administreze eficient este statul.

Prin acest sistem, țăranii erau obligați să predea statului o parte semnificativă din producția gospodăriilor lor.

revoluția agricolă și munca la domiciliu

Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, țăranii erau lăsați doar cu grâul de sămânță pentru anul următor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodării agricole mari din zona rurală au fost duse la ruină, ceea ce a cauzat sărăcirea satelor românești în ansamblul lor inclusiv a țăranilor săraci, pe care comuniștii îi sprijineau declarativ.

Decretul a intrat efectiv în vigoare chiar din noaptea următoare, fiind aplicat pe loc. Proprietarii au fost luați noaptea din casele lor și li s-a fixat, ilegal, domiciliu forțat în diverse localități.

revoluția agricolă și munca la domiciliu

Proprietățile au fost confiscate în întregime, cu tot cu animale, mașini agricole și clădiri. Multe dintre cele câteva mii de foste locuințe ale proprietarilor au fost transformate în sedii de GAS-uri, GAC-uri, posturi de poliție.

Agricultorii a fost împărțiți în cinci categorii: țăranii fără pământ, țăranii săraci, țăranii mijlocași, țăranii înstăriți etichetați drept chiaburi și moșieri.

Astfel, începutul colectivizării s-a caracterizat prin numeroase ezitări, uneori țăranii înstăriți fiind lăsați cu o mică proprietate, dar în unele cazuri chiar și țăranii mijlocași fiind deposedați de întregul avut.

În unele momente, represiunea a fost deosebit de dură, dar alteori autoritățile au dat înapoi. Alte sate colectivizate în prima fază au fost cele din zone în care apăruseră mișcări de rezistență anticomunistă, cum ar fi Maramureș și Dobrogea, puterea comunistă folosind aici colectivizarea ca mijloc de represiune.

Astfel, colectivizarea în România a stagnat între șiregimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste. Înodată cu stabilizarea contextului european, colectivizarea a fost reluată printr-un program-pilot în regiunea Galați. După ce acest program a fost evaluat și considerat un succes, colectivizarea a reînceput cu violență în regiunea Constanțaunde au fost mobilizați Astfel, în noiembrieregiunea Constanța a fost declarată prima regiune românească colectivizată în întregime.

Aparatul propagandistic al partidului comunist a exploatat această reușită, promovând-o ca o transformare a unei provincii foarte înapoiate în una cu un standard de viață foarte ridicat în mediul rural pentru a alimenta ambițiile locale ale conducerii comuniste din celelalte regiuni.

revoluția agricolă și munca la domiciliu

În această etapă finală, represiunea a atins maximul de violență. Numeroși țărani care se opuneau au fost arestați, condamnați sau deportați, mai ales în Bărăgan. De aceste deportări nu au fost scutiți nici moții din Apuseni.

Un astfel de exemplu este cel din comuna Horeaactualmente în județul Albade unde au fost alese cinci familii etichetate drept chiaburi; în realitate, acestea erau familii modeste, însă scopul urmărit de partid era acela de a intimida sătenii, mai ales pe cei hotărâți să nu renunțe la propriile parcele de pădure în favoarea statului și deportate in Câmpia Bărăgan, într-un loc denumit Stăncuța Mare, practic un loc viran unde oameni aduși din toate colțurile țării au fost nevoiți să-și sape bordeie pentru a nu îngheța sub cerul liber.

În satul sălăjean Mălădiagospodarul fruntaș Ioan F. Pădureanu, pentru vina de a fi muncit o viață pământul și a fi fost gospodar fruntaș, ales, pentru aceasta, primar al satului timp de 26 de ani, după Spaima a cuprins tot satul, reducându-l la supunere. După schingiuiri, a fost adus acasă din arest cu căruța, cu coastele zdrobite și obligat să tacă asupra torturilor la care a fost supus, după ce a fost aruncat în închisoarea din Șimleuîn urma a 50 de tururi cu mașina în jurul orașului de mai sus, spunându-i-se că este în Clujnu în Șimleu.

Dar n-a tăcut.

Meniu de navigare

Mi-a mărturisit cum a fost legat sus de mâini, dezbrăcat în pielea goală, ars cu țigara și bătut cu ciomagul de cauciuc, pentru a spune ce a pus la cale în sat și unde ar avea arma ascunsă.

După chinuri groaznice, călăii aruncau pe el găleți de apă, apoi o luau de la început. De aceea, mă întorc în acel sat în care a putut suferi atâta, fără să renunțe la pământ. Când a venit colectivizarea, în același sat, Ioan Mudure a Șfaițărului a fostă bătut de moarte, mutilat, ducându-se repede în mormânt, ca mulți alții.

Nu în toate țările socialismul a învins definitiv în toate revoluția agricolă și munca la domiciliu a afirmat Ceaușescu în ședința Biroului Politic din februarie Încă de la început, procesul de colectivizare a fost întâmpinat cu rezistență de țărani, care s-au răsculat în numeroase rânduri, încă dinîn nordul Moldovei și în Transilvania.

Colectivizarea în România

Trupele de Securitate, Miliție și Grăniceri au răspuns trăgând în țăranii răsculați. Pe lângă cei care au murit atunci, alții au fost arestați și unii chiar executați sumar. Sute de persoane au fost anchetate penal și condamnate la pedepse grele, iar familiile lor deportate în Dobrogea.

Anul următor a adus asemenea răscoale și în sudul țării, mai ales în județul Vlașcaunde în unele cazuri chiar liderii comunităților locale, membri ai PMR s-au alăturat protestelor. Represiunea a continuat și spre sfârșitul anilorcele mai mari răscoale având loc în actualul județ Vrancea.

Account Options

Mii de țărani au fost condamnați la închisoare și averile lor au fost confiscate. Deportații au fost așezați într-o zonă geografică dificilă, fiind în continuare persecutați politic. Cei deportați au fost lăsați să se întoarcă în localitățile lor în șigăsindu-și casele confiscate.

  • Colectivizarea în România - Wikipedia
  • Revoluția industrială - Wikipedia
  • Aplicații de semnale valutare

Atunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani [21]. Colectivizarea în context est-european[ modificare modificare sursă ] Partidul Comunist Român a implementat în România o colectivizare cvasitotală, după model stalinist, ea putând fi evitată doar în zonele de munte unde colectivizarea nu era posibilă.

Țăranii care nu puteau păstra decât casa în care locuiau au fost astfel forțați fie să plece la orașe pentru a lucra în fabricile deschise prin procesul de industrializare forțată, fie să rămână în sate muncind la CAP pentru salarii mult mai mici.

revoluția agricolă și munca la domiciliu

O asemenea colectivizare nu a mai fost făcută în țările comuniste est-europene decât în Albania. Modelul urmat a fost cel al URSS, unde a avut revoluția agricolă și munca la domiciliu după și represiunea a fost extrem de dură, culminând cu înfometarea deliberată a țăranilor ucraineni din Primul stat care a renunțat la ideea colectivizării a fost Iugoslavia lui Titoîn