Ce comportament este indicativ al toleranței. Conflict și toleranță în comunicare

Toleranța și diferența de opțiune

toleranța și diferența de opțiune

Esențialismul cognitiv este o formă răspândită și vastă de mecanisme de clasare tipice gândirii umane, care acoperă procesele intelectuale atât ale adulților cât și ale copiilor, pe cele ale indivizilor din țări avansate socialmente cât și pe acelea ale membrilor triburilor aflate din punct de vedere social încă în plină preistorie.

Caracteristicile asociate acestei esențe pot fi realități observabile precum atribute fizice ca în cazul rasismului sau pure ficțiuni ca personalitatea astrologică, de exemplu. Psihologia experimentală a putut decela funcția pozitivă care a făcut ca selecția naturală să rețină un astfel de mecanism biologicîn teste care arată, de exemplu, că un copil de 3 ani înțelege că dacă vopsim un sconcs engleză skunk, franceză mouffette în violet, el va face totuși descendenți tipici, adică negri și cu o dungă albă bifidă pe spinare, sau că un sâmbure de măr plantat într-un ghiveci de flori va produce un măr, și nu o floare.

toleranța și diferența de opțiune

Copilul dă aceste răspunsuri spontan, deși nu știe absolut deloc despre regulile de reproducereintuind că ceva imuabil se transmite prin filiație. Pentru el, de exemplu, dacă operăm o vacă pentru a o face să semene pe cât posibil cu un caldar îi lăsăm organele interne intacte, aceasta va rămâne totuși o vacă.

toleranța și diferența de opțiune

Invers, dacă golim o vacă de organele ei interne, ea nu mai este o vacă, așa cum totuși un geamantan rămâne un geamantan chiar dacă îl golim de conținut. Există deci deja la această vârstă o clasificare între viu și neviu pe baze esențialiste. Ce e esențial se află undeva înăuntru, și el se transmite ereditar. Astfel, de exemplu, se explică interdicția din iudaism de a mânca o zburătoare care nu e totuși pasăre.

Ce comportament este indicativ al toleranței. Conflict și toleranță în comunicare

Lawrence Hirschfeld și Toleranța și diferența de opțiune Gil-White au arătat natura ireductibilă a esențialismului rasial la subiecți tot atât de diferiți ca un alb din S.

E ca și cum religia, în viziunea acestora, s-ar transmite ereditar: ea este esențializată. Asta răspunde problemei de interpretare, însă atunci când natura problemei stă în lipsa datelor informațiilor însele, numai caracteristicile superficiale criterii de apartenență din sistemul de identificare rapidăvizibile, evidente, mai pot răspunde discriminând rapid prietenul de dușman, contribulul de străin. Doar ulterior, această conștiință a diferenței a fost consolidată prin complementul mitologic, care spune în contradicție cu ce ne dezvăluie istoria că evreii ar fi venit în Canaan de departe.

toleranța și diferența de opțiune

Perspectiva care se oferă deci minorităților rasiale, etnice, sexuale sau religioase, este așadar aceea a unei lupte susținute și continue pentru apărarea drepturilor lor, și asta tocmai pentru că în contrast cu ceea ce se cunoștea în trecut, știm azi că rasismul, religia, machismul sau homofobia, nu sunt simple accidente datorate unei culturi alienante sau purei întâmplări istorice, ci fenomene perene și general umane ale căror surse se află în abilitățile ultra-adaptative cultivate îndelung de mecanismele minimaliste legate de funcțiile elementare de supraviețuire ale lui Homo sapiens.

Fapt care în sine nu trebuie, evident, să sugereze defetismul, ci dimpotrivă, combativitatea celor pe care natura îi dezavantajează prin aceste fenomene parazite ale modului în care creierul uman a fost forțat cândva să evolueze. Efectele negative ale naturii noastre umane trebuie combătute prin cele două instrumente pe care societatea modernă ni le pune la dispoziție, anume educația și legislația.

toleranța și diferența de opțiune

Explicarea resorturilor ultime care sunt biologice și naturale ale rasismului, nu-l disculpă: a explica, nu înseamnă a justifica. În același timp, înțelegerea acestor mecanisme biologice intime ale psihismului uman din perspectiva biologiei evoluționiste, trebuie să fie un avertisment care să ferească societatea și indivizii de anumite derapaje în ceea ce privește chestiunea rasismului; astfel, etichetarea tendinței spontane de agregare a indivizilor pe baza atributelor superficiale, vizibile, cum sunt și acelea de ordin rasial, nu sunt decât exagerări din partea acelora care nu știu nici ce înseamnă rasism, și nu cunosc nici substratul său etiologic intim.

Faptul că albii în S. În aceeași situație se află tot ce ține de gust: faptul că arabii considerau cândva ca femeile lor brunete sunt frumoase, iar cele toleranța și diferența de opțiune ale iranienilor, grecilor sau turcilor din jurul lor urâte, nu este o manifestare de rasism, ci o expresie locală și temporal determinată a gusturilor lor.

toleranța și diferența de opțiune

Cauza unei gândiri rasiste, este diferită. Rasismul modern se bazează pe teorii care își au originea în ideologiile toleranța și diferența de opțiune secolul al XVIII-leaperioada apariției unei gândiri noi, unui curent de emancipare și a unei reacții de neacceptare acestui curent nou, prin căutarea păstrării sistemului vechi și rigid.

Filozofi și teoreticieni ai vremii ca Johann Gottfried von HerderImmanuel Kant și Georg Wilhelm Friedrich Hegel au căuta să explice în mod științific diferențele de rasă. Acești gânditori ai vremii iau în considerare nu numai caracteristicile biologice corporale diferite ale raselor ci și mentalitatea și caracterul indivizilor unei rase.

Contactați-ne

Mai târziu dezvoltarea biologiei și geneticii ca urmare a teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin creează anumite puncte de sprijin pentru teoriile rasiste.

În anul UNESCO prin Declarația de la Schlaining presupune că teoriile rasiste consideră că sunt nu numai diferențe genetice, dar și diferențe sociologice între rase. Prin studii științifice s-a determinat că diferența de culoare a pielii sau fizionomie nu oferă nici un indiciu pentru a putea stabili diferențe calitative dintre opțiuni binare alobt. Din punct psihologic, se poate considera rasismul ca o reacție de apărare a individului, care ia naștere prin teama de a pierde identitatea, caracterele de rasă proprii, sau ca reacție a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caută să-și justifice eșecurile suferite și descarce nemulțumirea pe o minoritate, totul fiind suprapus strategia de opțiuni binare partea 1 un clișee și prejudecăți, intoleranță, obscurantism religios și ignoranță.

După anulîn statele democratice rasismul este legalmente penalizat și descurajat prin educație. Pe teren științific, deși au fost întocmite studii statistice care arată mici diferențe ale coeficientului de inteligență mediu între diverse populații ale statelor lumii ca și între rase, [4] acestea nu pot justifica rasismsul cât timp diferențele de IQ rămân mult mai importante în interiorul unei rase oricare ar fi ea decât diferențele de IQ mediu între 2 rase umane oricare ar fi ele.

Relevanța acestei observații devine astfel minoră.